STORIES for CHILDREN by Sister Farida(www.wol-children.net) |
|
Home عربي |
Home -- Romanian -- Perform a PLAY -- 050 (Attention danger of an avalanche) This page in: -- Albanian -- Arabic? -- Armenian -- Aymara -- Azeri -- Bengali -- Bulgarian -- Cebuano -- Chinese -- English -- Farsi -- French -- Fulfulde -- German -- Greek -- Guarani -- Hebrew -- Hindi -- Indonesian -- Italian -- Japanese -- Kazakh -- Korean -- Kyrgyz -- Macedonian -- Malayalam? -- Platt (Low German) -- Portuguese -- Punjabi -- Quechua -- ROMANIAN -- Russian -- Serbian -- Slovene -- Spanish-AM -- Spanish-ES -- Swedish -- Swiss German? -- Tamil -- Turkish -- Ukrainian -- Urdu -- Uzbek
POVESTIRILE in format scris – citește-le și altor copii!
Povestiri pentru copii
50. Atenție la avalanșăÎn munţii din Elveţia un băiat păştea oile. Lui îi plăceau mult florile şi gheţarii lucioşi. Un trecător urca pe poteca îngustă. Trecătorul: „Bună, cum te numeşti?“ Henry: „Bună, eu sunt Henry.“ Trecător: „Eşti singur aici sus?“ Henry: „Da, sunt în vacanţă şi am grijă de oile tatălui meu.“ Trecător: „Deci, tu eşti un păstor. Îl cunoşti pe Păstorul cel Bun?“ Henry: „Nu, cine este acesta?“ Trecătorul: „Domnul Isus. În Biblie scrie că noi oamenii suntem precum oile neascultătoare, cărora le place să meargă pe drumul lor. Păstorul cel Bun ne caută. El doreşte să ne conducă şi să aibă grijă de noi, şi în final să ne ducă la El în Cer.“ Henry: „Mă va duce şi pe mine acolo când voi muri?“ Trecător: „Da. Trebuie doar să Îl rogi să fie şi păstorul tău.“ Henry: „Aş dori să fac aceasta chiar acum.“ Henry a rostit o rugăciune simplă. Dar a spus-o din toată inima. El dorea să îi aparţină lui Isus. Înainte să plece, călătorul i-a spus lui Henry: Călător: „Acum tu îi aparţii pentru totdeauna Păstorului cel Bun. Poţi să spui: Domnul este păstorul meu. Uite, acest verset poţi să îl spui cu ajutorul degetelor de la mână.“ Henry repeta versetul şi la fiecare cuvânt strângea câte un deget în palmă. Al patrulea deget îl strângea cel mai tare şi spunea: Henry: „Domnul este păstorul meu.“ Fericit le-a povestit cele întâmplate şi părinţilor lui. Apoi vacanţa s-a terminat. Henry s-a dus din nou la şcoală. A venit iarna. Iar în munţii Elveţiei iarna poate fi foarte periculoasă. Uneori se pot produce avalanşe. Henry păşea cu greu prin stratul înalt de zăpadă. Deodată a auzit un zgomot puternic. A vrut să o ia la fugă. Dar era deja prea târziu. Avalanşa l-a ajuns din urmă şi l-a îngropat sub un strat mare de zăpadă. Când s-a întunecat părinţii s-au îngrijorat. L-au căutat ore întregi. Când l-au găsit au observat că ţinea al patrulea deget de la mână stângă strâns în palmă. Înainte să moară Henry s-a gândit la Păstorul lui cel Bun. Părinţii erau foarte trişti. Dar s-au mângâiat cu gândul că într-o zi îl vor vedea din nou pe Henry în Cer. Atunci când şi ei se vor duce pentru totdeauna la Păstorul cel Bun. Poţi spune şi tu: Domnul este păstorul meu? Personaje: povestitor, trecător, Henry © Copyright: CEF Germany |