STORIES for CHILDREN by Sister Farida(www.wol-children.net) |
|
|
Home عربي |
Home -- Romanian -- Perform a PLAY -- 128 (No more thirst) This page in: -- Albanian -- Arabic? -- Armenian -- Aymara -- Azeri -- Bengali -- Bulgarian -- Cebuano -- Chinese -- English -- Farsi? -- French -- Fulfulde -- German -- Greek -- Guarani -- Hebrew -- Hindi -- Indonesian -- Italian -- Japanese -- Kazakh -- Korean -- Kyrgyz -- Macedonian -- Malayalam? -- Platt (Low German) -- Portuguese -- Punjabi -- Quechua -- ROMANIAN -- Russian -- Serbian -- Slovene -- Spanish-AM -- Spanish-ES -- Swedish? -- Swiss German? -- Tamil -- Turkish -- Ukrainian -- Urdu -- Uzbek
POVESTIRILE in format scris – citește-le și altor copii!
Povestiri pentru copii
128. Nu îmi mai este seteMulți oameni din oraș făceau un ocol mare când o vedeau. Samariteanca: „Toți mă arată cu degetul. De parcă ei ar fi perfecți. Să sperăm că nu mă întâlnesc cu nimeni în drum spre fântână.” (Pasi / Drum cu pietriș) La ora 12:00 femeia și-a luat vasul pentru apă și a ieșit din oraș. Pe la ora aceasta, când soarele arde pe cer, rareori se întâlnea cu cineva. De obicei oamenii din Sihar se ducea să scoată apă din fântână dimineața sau seara. Samariteanca: „Cine stă acolo la fântână?” Isus: „Dă-mi să beau.” Samariteanca: „De ce vorbești cu mine? Tu ești iudeu, iar eu sunt samariteancă.” Nu știa oare străinul că iudeii îi ocoleau pe samariteni pentru că acesția s-au căsătorit cu străini și s-au închinat la zei? Ba da, El știa acest lucru. Dar Domnul Isus nu îi ocolea pe cei care aveau o reputație rea. El nu. Domnul Isus era diferit. Isus: „Dacă ai ști cine sunt, atunci M-ai ruga și eu ți-aș da apă vie.” Samariteanca: „Cu ce vrei să scoți apă? Fântâna este adâncă.” Isus: „Celui care bea din această apă, îi va fi iarăși sete. Dar apa, pe care o dau Eu, potolește setea pentru totdeauna.” Dorințele din inimă sunt ca setea. Când se împlinesc apar altele. Și tot așa. Inima omului nu este niciodată mulțumită. Niciodată setea nu va fi potolită. Setea în viață nu este potolită de nici o experientă frumoasă, de o medalie câștigată la un concurs, de un prieten bun sau de altceva. Setea din viață o poate potoli cu adevărat doar Cel care stătea acolo la fântână. Femeia a simțit acest lucru. Samariteanca: „Dă-mi această apă, și nu va mai trebui să vin la fântână.” Isus: „Adu-l aici pe soțul tău.” Samariteanca: „Nu am nici un bărbat.” Isus: „Știu acest lucru. Ai avut cinci bărbați, iar acum locuiești împreună cu unul, cu care nu ești căsătorită.” Domnul Isus știa totul. Și totuși nu a ocolit-o pe această femeie. Samariteanca: „Dumnezeu te-a trimis. Știu că va veni un Mântuitor.” Isus: „Eu sunt acela.” Domnul Isus i-a iertat păcatele și i-a dăruit o viață nouă, plină de mulțumire. Femeia, plină de bucurie, a lăsat vasul acolo, a alergat în oraș și i-a chemat pe toți să vină la Domnul Isus. Iar eu te invit pe tine: Vino la Domnul Isus. Și apoi vei spune precum oamenii din Sihar: Copil: „Acum cred în Domnul Isus. Dar nu pentru că tu mi-ai spus să fac acest lucru, ci pentru că L-am cunoscut eu însumi. Cu adevărat El este Mântuitorul lumii.” Personaje: povestitor, samariteancă, Isus, copil © Copyright: CEF Germany |