STORIES for CHILDREN by Sister Farida(www.wol-children.net) |
|
Home عربي |
Home -- Romanian -- Perform a PLAY -- 060 (Christmas – so different 2) This page in: -- Albanian -- Arabic? -- Armenian -- Aymara -- Azeri -- Bengali -- Bulgarian -- Cebuano -- Chinese -- English -- Farsi -- French -- Fulfulde -- German -- Greek -- Guarani -- Hebrew -- Hindi -- Indonesian -- Italian -- Japanese -- Kazakh -- Korean -- Kyrgyz -- Macedonian -- Malayalam? -- Platt (Low German) -- Portuguese -- Punjabi -- Quechua -- ROMANIAN -- Russian -- Serbian -- Slovene -- Spanish-AM -- Spanish-ES -- Swedish -- Swiss German? -- Tamil -- Turkish -- Ukrainian -- Urdu -- Uzbek
POVESTIRILE in format scris – citește-le și altor copii!
Povestiri pentru copii
60. Crăciunul - așa de diferit 2În micul sat din munţi, nimeni nu sărbătorea Crăciunul. Nimeni nu se bucura de faptul că Domnul Isus s-a născut. Doar Turea se bucura. În acea dimineaţă i-a spus fratelui ei pe ascuns povestirea despre Iosif, Maria şi copilul Isus. Ea dorea foarte mult să sărbătorească Crăciunul, dar nu ştia cum. Acolo nu existau brazi, cadouri, lumini şi cântece cum erau la şcoala creştină. Şi-a legat şorţul la brâu, a frământat aluat de pâine şi a muls caprele. Lui Turea îi plăcea să o ajute pe mama ei, care era obosită. Şi aceasta era o modalitate de a sărbători Crăciunul. Seara au venit mulţi musafiri. Toate rudele doreau să o vadă pe Turea, căci ea venea acasă doar în vacanţă. Au mâncat friptură de iepure şi turte. Tuturor le-a plăcut mâncarea. După masă, Hassan a spus: Hassan: „Turea, ne spui povestirea despre Isus în iesle, cea pe care mi-ai povestit-o azi dimineaţă?“ Deodată s-a făcut linişte în încăpere. Numele Isus nu era acceptat şi de aceea toţi s-au uitat urât la ea. Armeen, vărul ei îşi bătu joc de ea si i-a spus: Armeen: „La şcoală te-au învăţat despre asta? Tu niciodată nu vorbeşti despre şcoală!“ Turea tăcea. Se simţea singură şi respinsă. La fel cum s-a simţit Isus cu mult timp în urmă. Dar orice s-ar întâmpla, ea ţinea la credinţa ei. Atunci tatăl ei a spus: Tatăl: „Cu siguranţă că Turea nu crede povestirile din Biblie. Noi suntem de altă religie, ea ştie acest lucru. Nu-i aşa, Turea?“ Turea: „Ba da, tată, eu cred în Isus. El este singura cale prin care putem ajunge în Cer la Dumnezeu. Isus a spus: Eu sunt calea, adevărul şi viaţa, nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.“ A urmat o tăcere de mormânt, și priviri întunecate erau îndreptate spre fetiţa de doar 13 ani. Pe Turea o durea faptul că ceilalţi îl respingeau pe Isus. A ieşit afară şi a plâns. Doar ea Îl iubea pe Domnul Isus. De ce oare ceilalţi nu Îl iubeau? Turea nu găsea răspuns la această întrebare. Deodată fratele ei Hassan a apărut lângă ea. Hassan: „Turea, mie îmi plac povestirile tale. Vreau să fiu şi eu aşa ca tine.“ Turea a zâmbit. Nu-i mai era teamă. Bucuria Crăciunului i-a umplut inima. Ea a sărbătorit Crăciunul. Cu Isus în inimă! Isus poate umple cu bucurie și inima ta! El s-a născut şi pentru tine! Crede în El la fel cum a făcut şi Turea! Personaje: povestitor, Turea, tatăl, Armeen, Hassan © Copyright: CEF Germany |