Home -- Romanian -- Perform a PLAY -- 017 (So courageous 2)
17. Atât de curajos 2
Se auzea cum cade ploaia pe pământ. Minunat! În câteva zile grădinile, câmpurile si parcurile s-au răcorit după seceta dinainte.
Cine trimite ploaia la timpul potrivit? Cine ţine totul în viaţă?
A fost o vreme în Israel când oamenii au uitat că există doar un Dumnezeu, şi El este Cel care dă ploaia şi face să fie soare. Ei şi-au făcut dumnezei din lemn şi din piatră, pe unul l-au numit Baal, şi credeau că această sculptură fără viaţă le dă cerealele, fructele şi turmele de animale.
Iar vinovat de toate acestea era regele Ahab. Totul a început când el s-a căsătorit cu femeia greşită. Izabela provenea dintr-o ţară care nu Îl cunoştea pe singurul Dumnezeu adevărat. Şi în locul Lui ea a adus în Israel religia ei, credinţa în Baal. Regele Ahab s-a lăsat convins să se închine lui Baal şi tot poporul s-a luat după el.
Nu, de fapt nu toţi. Ilie nu a făcut acest lucru. El era unul dintre cei care i-au rămas credincioşi lui Dumnezeu.
Într-o zi s-a rugat:
Ilie: „O, Doamne Dumnezeule, fă ca trei ani de zile să nu mai fie ploaie pe pământ, ca acest popor să recunoască că Tu eşti singurul Dumnezeu, care dă ploaie şi face ca totul să crească.“
Ilie era convins că Domnul va dovedi că El este singurul Dumnezeu. S-a apropiat cu paşi repezi de palatul împăratului. Fără să se lase anunţat, a mers prin holurile lungi şi apoi a intrat în sala unde se afla regele Ahab.
Ilie: „Rege Ahab, viu este Domnul Dumnezeu, care nu va da ploaie şi nici rouă pe pământ în anii următori. Şi vei vedea că există un singur Dumnezeu viu.“
Înainte ca Ahab să mai poată spune un cuvânt, slujitorul lui Dumnezeu a şi plecat de acolo. Şi apoi…?
Ce se va întâmpla mai departe vei putea asculta data viitoare.
Personaje: povestitor, Ilie
© Copyright: CEF Germany