STORIES for CHILDREN by Sister Farida(www.wol-children.net) |
|
Home عربي |
Home -- Romanian -- Perform a PLAY -- 040 (The small sailboat) This page in: -- Albanian -- Arabic? -- Armenian -- Aymara -- Azeri -- Bengali -- Bulgarian -- Cebuano -- Chinese -- English -- Farsi -- French -- Fulfulde -- German -- Greek -- Guarani -- Hebrew -- Hindi -- Indonesian -- Italian -- Japanese -- Kazakh -- Korean -- Kyrgyz -- Macedonian -- Malayalam? -- Platt (Low German) -- Portuguese -- Punjabi -- Quechua -- ROMANIAN -- Russian -- Serbian -- Slovene -- Spanish-AM -- Spanish-ES -- Swedish -- Swiss German? -- Tamil -- Turkish -- Ukrainian -- Urdu -- Uzbek
POVESTIRILE in format scris – citește-le și altor copii!
Povestiri pentru copii
40. O barcă mică cu pânzeÎn sfârşit, vacanţă! Alex de-abia a aşteptat să vină vacanţa. Dorea să doarmă mai mult şi să aibă mai mult timp pentru hobby-ul său. Plin de entuziasm, a construit zile întregi la barca lui cu pânze. Avea voie chiar să intre în ateleriul tatălui său. La final a vopsit barca în roşu şi albastru, iar de cele trei catarge a agăţat pânză albă. Mândru, s-a dus cu barca lui mică la ţărm şi a lăsat-o să plutească pe valuri. Nici nu a observat că o gaşcă de băieţi îl urmărea şi se apropia tot mai mult de el. Băiat: „Ai construit singur chestia asta? Ia să îi dăm drumul să navigheze.“ Înainte ca Alex să poată spune un cuvânt a fost împins şi a aterizat în stuf. Până să se ridice băieţii erau deja plecaţi, la fel ca şi bărcuţa lui. A plecat acasă cu lacrimi în ochi. Tata: „Îţi voi cumpăra una nouă.“ Alex: „Ah tată, dar eu o vreau pe cea pe care am construit-o eu.“ Au trecut câteva săptămâni. Într-o zi Alex a descoperit o barcuţă într-o vitrină. Alex: „Tată, aceasta este barca mea!“ Tata: „Eşti sigur de asta?“ Alex: „Da, sunt foarte sigur. Nu vezi semnul de pe proră?“ Alex s-a repezit în magazin către vânzătoare. Alex: „Această barcă nu este a dumneavoastră. Este a mea.“ Tatăl lui Alex i-a explicat doamnei înmărmurite totul, iar ea a spus: Vânzătoare: „Eu am cumpărat această bărcuţă de la nişte băieţi. Îţi fac o propunere: Îţi dau bărcuţa la preţul la care am cumpărat-o eu.“ Alex a fost de acord şi a plătit cu banii lui bărcuţa pe care el o construise. În drum spre casă el a spus: Alex: „Bărcuţă mică, acum eşti a mea de două ori. O dată pentru că eu te-am făcut şi a doua oară pentru că te-am cumpărat.“ Tata: „Eşti şi tu al lui Dumnezeu de două ori?“ Alex: „De ce de două ori?“ Tata: „Dumnezeu ne-a creat pe noi oamenii, dar din cauza păcatului ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Când Domnul Isus a murit pe cruce, a plătit cu viaţa Sa ca noi să-i putem să-i aparţinem din nou lui Dumnezeu.“ Alex: „Şi cum pot să ştiu că îi aparţin lui Dumnezeu de două ori?“ Tata: „Roagă-L pe Domnul Isus să îţi ierte toate păcatele şi să intre în viaţa ta, şi atunci vei fi un copil al lui Dumnezeu. Astfel îi vei aparţine lui Dumnezeu de două ori.“ Personaje: Povestitor, băiat, Alex, tatăl, vânzătoare © Copyright: CEF Germany |