STORIES for CHILDREN by Sister Farida(www.wol-children.net) |
|
|
Home عربي |
Home -- Romanian -- Perform a PLAY -- 146 (Speaking stones 1) This page in: -- Albanian -- Arabic? -- Armenian -- Aymara -- Azeri -- Bengali -- Bulgarian -- Cebuano -- Chinese -- English -- Farsi? -- French -- Fulfulde -- German -- Greek -- Guarani -- Hebrew -- Hindi -- Indonesian -- Italian -- Japanese -- Kazakh -- Korean -- Kyrgyz -- Macedonian -- Malayalam? -- Platt (Low German) -- Portuguese -- Punjabi -- Quechua -- ROMANIAN -- Russian -- Serbian -- Slovene -- Spanish-AM -- Spanish-ES -- Swedish -- Swiss German? -- Tamil -- Turkish -- Ukrainian -- Urdu -- Uzbek
POVESTIRILE in format scris – citește-le și altor copii!
Povestiri pentru copii
146. Pietre vorbitoare 1Tu ce colecționezi? Timbre sau poate monezi? Timo are raftul plin de pietre. Manuela: „Ce tare! De unde le-ai adunat pe toate?” Timo: „Pe asta am găsit-o într-o excursie la munte. Și asta este o bucată din zidul Berlinului. Pe aceasta mi-a adus-o unchiul meu din Valea Regilor din Egipt.” Manuela: „Fiecare piatră e diferită, ca formă, culoare...” Timo: „Majoritatea pietrelor îmi amintesc de ceva.” Știai că și Avram a așezat niște pietre? Dar nu pe raft, căci erau prea mari. El a așezat o grămadă de pietre afară, ca un monument. Manuela: „Dar de ce?” Totul a început cu faptul că Dumnezeul cel viu i-a vorbit. Vocea lui Dumnezeu: „Avram! Părăsește-ți țara și rudele și du-te în țara pe care ți-o voi arăta.” Avram nu L-a văzut pe Dumnezeu, dar a auzit clar ce are de făcut. Trebuia să renunțe la tot. Acest lucru îl cere Dumnezeu întotdeauna de la cineva căruia vrea să îi dăruiască ceva mult mai bun. Vocea lui Dumnezeu: „Te conduc spre o țară nouă și voi face din tine un popor mare. Te voi binecuvânta și numele tău va fi renumit.” Cu toate că Avram nu știa exact încotro se va îndrepta, și-a părăsit țara natală și a pornit la drum împreună cu soția lui. Pentru că El Îl credea pe Dumnezeu, a fost ascultător. După o călătorie lungă, Avram a ajuns în țara care se cheamă astăzi Israel. Oare bănuia el că Dumnezeu dorea ca din el să se formeze poporul din care mai târziu a provenit Domnul Isus, Mântuitorul nostru? În această țară străină Avram a auzit din nou vocea cunoscută. Vocea lui Dumnezeu: „Țara aceasta o voi da urmașilor tăi.” Avram era acum sigur. Acesta era drumul bun. El ajunsese la destinație. Mai întâi, Avram a construit un altar. El a așezat o piatră, care să-i amintească de Dumnezeu și de promisiunile Sale. Mai departe spre sud el a mai ridicat o piatră de aducere aminte. Ce-ar fi să ai o colecție de pietre în camera ta? Pentru fiecare experiență cu Dumnezeu, de exemplu când El te-a păzit sau ți-a răspuns la o rugăciune, să pui o piatră micuță pe raft. Aceste pietre îți vor aminti de Dumnezeu, și îți vor da curaj să te încrezi mai departe în El. Ce s-a mai întâmplat cu Avram, îți voi povesti data viitoare. Personaje: povestitor, Manuela, Timo, vocea lui Dumnezeu © Copyright: CEF Germany |